Un an de bloging

Zilele trecute se împlinea un an de când am lansat acest blog. Am avut un început timid şi un parcurs timp de un an pe măsură. Am învăţat multe lucruri în acest an despre bloguri, despre scris iar unele din obiectivele propuse mi le-am îndeplinit.
După un an de scris pe blog îmi pot spune că, pentru a avea un blog de succes trebuie să dedic destul de mult timp şi să pun inimă în ceea ce scriu. Eu nu prea am făcut aceste lucruri. Blogul meu nu e de succes. Nu mă plâng de acest lucru pentru că niciodată blogul nu a fost o prioritate pentru mine şi nici în viitorul apropiat nu va fi. Mai trebuie să fii onest când scrii, deschis la discuţii, să accepţi şi părerile altora, să scrii exact ceea ce gândeşti şi să nu scrii doar de dragul pentru a-ţi umple timpul cu ceva. Nu ştiu cât am reuşit acest lucru sau nu.
Privind în urmă văd noi prieteni ce mi i-am făcut prin intermediul acestui blog şi nu îmi pare rău deloc. Odată ce am întrat în blogosfera creştină oarecum mi-am lărgit orizontul: am găsit lucruri bune dar şi lucruri rele. Am reuşit să descopăr sau să redescopăr pe internet oameni ce îi cunoşteam live.

Litoralul romanesc 2013

Gratie sistemului de „Early booking”, care a avut un real succes in ultimii ani, se pot cumpara vacante pentru litoralul romanesc la preturi avantajoase. Astfel, fie ca optati pentru o vacanta luxoasa si agitata in statiunea Mamaia, fie ca doriti sa va relaxati in statiunile mai linistite cum sunt Neptun si Olimp, ofertele pentru sezonul 2013 sunt numeroase si unele foarte avantajoase. Tot ce trebuie sa faceti este sa va alegeti perioada in care doriti sa fiti pe litoralul romanesc si sa va decedeti asupra hotelului la care va doriti sa va petreceti concediul.
Statiunea Mamaia pune la dispozitia viitorilor turisti o gama larga de oferte la preturi accesibile. Turistii pot opta pentru un sejur de 5, 6 sau 7 nopti, cu demipensiune sau All Inclusive la hoteluri de 3, 4 sau 5 stele. Cele mai multe dintre hoteluri au amenajata o plaja privata pentru clientii sai. Printre hotelurile pentru care se poate opta pentru reducerile de tip early booking se numara National, Patria, Victoria, Iaki sau Central. Un sejur de 6 nopti si 7 zile in prima saptamana din luna august poate fi achizionat prin intermediul programului „Inscrieri timpurii” la pretul de 399 de lei, micul dejun fiind inclus in pret.
Statiunile invecinate, Neptun si Olimp, ofera celor interesati oferte atractive, mai ales celor care doresc mai multa liniste. Astfel pentru un sejur complet de 7 zile, daca este achizitionat din timp, se poate plati suma de 140 de lei. In aceste statiuni preturile sunt mai mici fata de cele din Mamaia. Cu toate acestea turistii se pot bucura de o plaja intinsa, apa curata si mai multa liniste. Cele mai apreciate hoteluri de aici sunt Caraiman, Romanta, Slatina si Terra.
Statiunea Saturn este o alta posibila destinatie de vacanta pentru vara anului 2013, daca doriti sa va petreceti timpul liber facand excursii la Callatis sau distrandu-va in cluburile si barurile existente aici. Tot aici va puteti bucura de plaja cu nisip fin care are peste 1 kilometru lungime. Hotelurile ofera turistilor si pentru anul viitor cazare la preturi accesibile, prin achizionarea prin programul „Early booking”. Printre hotelurile care participa la acest program se numara Sirena, Aida, Cupidon, Balada, Saturn sau Cerna.
Turistii trebuie sa aiba in vedere ca trebuie sa plateasca taxa de statiune si trebuie sa se intereseze la hotel daca se primesc si animale de companie. Acestia au posibilitatea prin achizionarea timpurie a sejurului pentru anul 2013 sa isi aleaga camera pe care o doresc, cu vedere la mare sau spre parcul din fata hotelului, la ultimul etaj pentru a se bucura de privelistea minunata asupra litoralului, sau la primul pentru un acces mai facil, fara a depinde de liftul hotelului, care cu siguranta va fi foarte solicitat in lunile de vara.
Fiind un program foarte cautat si apreciat, este bine sa profitati de aceasta posibilitate de a va planifica vacanta pentru anul viitor la un pret foarte avantajos, prin sistemul Inscrieri Timpurii.

Fusei la Statuia Libertatii

Imi placu. Mai vazusem statuia de pe mal si de pe feribot, nu parea cine stie ce. Am zis ca o fi si asta un fel de monumentul soldatului din Baia Mare, cum zicea un prieten care a fost undeva langa New York, in Westchester, “atata verdeata si frumos era acolo ca la Baia Mare”. Nu am mers pana cum si pentru ca era coada mare la vaporul ce duce la statuie. Insa acum mi s-a pus pata si am stat o ora la coada in soarele puternic. M-am simtit si eu bine cu ocazia asta pentru ca nu am mai fost singurul, ca de obicei, care transpir si ma scurg, acum toti eram la fel de uzi. Inainte de imbarcare pe vapor control ca la aeroport, m-a pus sa imi dau cureaua jos ca avea catarama de metal, pe altii sa se descalte etc.
De statuie nu stiu ce sa povestesc,  frumoasa, e mare, inauntru nu am urcat ca trebuia programare cu o saptamana inainte, cred ca e asa din cauza numarului mare de vizitatori.  Manhattan-ul se vedea frumos, pacat ca nu era chiar curata atmosfera, au iesit pozele putin cetoase.
Stand la coada la vapor am admirat un monument dedicat marinarilor, nu am retinut exact care marinari, unii dintre ei:



mai trist decât credem...

   Spellbound (1945), Un chien andalou (1929), Destino (2003), Sunrise (1927), Tabu (1931).

       Mesele festive. Unde se mânâncă prea mult, se bea prea mult şi se vorbeşte prea mult. Ipoteza unui deficit general se impune.

       E.: ‘Nu poţi fi pro-avort şi împotriva pedepsei cu moartea, e comic. Trebuie să te hotărăşti’. E adevărat. Nu văd soluţia ca o femeie să izbutească să fie liberă şi în acelaşi timp să nu omoare oameni. (Admit, nu există ‘foetuşi’, sunt oameni). Când va veni această soluţie, voi fi pentru ea. Deocamdată, pentru a fi liberă, pentru a avea măcar iluzia libertăţii – dar şi iluzia libertăţii are însemnătatea ei -, constat că femeia trebuie, e obligată să practice crima. Sunt dezolat, dar nu văd raţional altă soluţie.

       Biografie a Barbarei Hutton.

       Şase oraşe, patru zile.

       Luchini cu o vorbă a lui Cocteau: ‘Drama, dragii mei, este că astăzi prostia gândeşte’. (Nu-mi plac în genere panseurile afectate despre ‘prostie’, această nontemă. Dar aerul lui Luchini spunând-o…)

       Cât de inutilă e dezbaterea – ideea de dezbatere. Nu contează deloc cine ‘câştigă’, cine se va impune. Ce sens are, e complet ridicol. Ideile au un destin independent de respingere şi chiar de aderenţă.

       Tipii care n-au nimic de recrutori, de pedagogi sau saltimbanci, cei care nu şi-au deschis butic.

       Cunoscut pe cineva cu apăsate reflexe de avariţie. Într-un fel e un simptom progresist. În ciuda evidenţei, un risipitor conservă: irosind, păstrează starea lucrurilor, nu le pune în mişcare deloc: participă la stază. Un avar păstrează totdeauna măcar umbra unui posibil…

       Régis Debray evocând momentul execuţiei mimate din Bolivia: îi scot pe toţi în toiul nopţii, e frig, sunt puşi la un zid, se ordonă foc, câţiva leşină… Concluzia lui: ‘Închipuiţi-vă, până şi astfel de momente se uită până la urmă’.
       Mă întreb de mult dacă cele trei vârste majore nu corespund unor stadii de personalitate distincte până la alteritate. Am tot mai mult impresia că la sfârşitul tinereţii nu te ‘maturizezi’, ci că s-a născut un altul, literalmente; tot astfel la debutul bătrâneţii. Gusturile şi vederile se schimbă; rolul memoriei e alienant. Priveşti câteva fotografii din copilărie: cu neputinţă să-ţi dai seama ce gândeai, ce vroiai, cine e copilul de acolo. Îi observi trăsăturile cu uimire. Când s-au întâmplat toate astea? E tot mai limpede, s-a născut altcineva, şi acel altcineva eşti din nefericire tu. Dintre stadiile alterate ale conştiinţei, bătrâneţea e cel mai dramatic: îl deteşti pe cel care ai fost, tot universul intră în ralenti exasperant… Legato-ul memoriei n-a fost, pesemne, destul de puternic să însoţească longevitatea un pic absurdă atinsă în ultima vreme; nu eram făcuţi să ne târâm atât. Trăim nu trei vârste, ci trei vieţi: alunecăm în fiecare stadiu distinct, cu cezuri clare, nu de puţine ori refractare sau dispreţuindu-se; rezultatul a trei naşteri succesive. Observă un bătrân evocându-şi tinereţea, eforturile chinuitoare pe care le face; e atât de departe… Cum să crezi că mai vorbeşte despre el şi nu despre un altul? Când a fost pus la zid tânărul Debray? Datele se încurcă puţin; ce importanţă are? Bătrânul Debray doreşte să doarmă. E foarte posibil să ajungem aici. Când evocăm tinereţea, ar trebui să începem ca budiştii, cu formula: ‘într-o viaţă anterioară…’. Până la zece ani, îmi amintesc doar foarte vag cine am fost. Sunt amintiri confuze: am întâmplări, dar nu gânduri, sentimente, visuri, trăiri propriu-zise. Amintirile nu-mi par ale mele. S-ar putea să fie mai trist decât credem.

Cumparati piese auto de calitate la preturi avantajoase

Masinile sunt astazi o componenta extrem de necesara a vietii noastre. Fie ca ne place sa conducem fie ca nu, uneori serviciul ne impune sa ne deplasam cu masina de cate ori avem nevoie, in oras sau inafara acestuia.
Masinile nu sunt deloc ieftine, asadar, o data ce ne cumparam o masina trebuie sa avem mare grija de ea. O regula pentru toti conducatorii auto este ca macar o data la doua luni sa isi duca masina la revizie. In acest fel veti putea sta linisititi la volan deoarece va veti asigura ca nu aveti probleme cu nici o componenta a automobilului dumneavoastra. Daca totusi descoperiti ca masina dumneavoastra are anumite probleme, atunci este timpul sa faceti o vizita intr-un magazin piese auto. Ce trebuie sa stiti de la bun inceput este faptul ca intr-un magazine cu piese auto nu veti gasi numai produse mecanice ci si alte tipuri de produse auto. De exemplu, daca va doriti o intretinere a masinii dumneavoastra numai cu produse speciale puteti alege dintr-o gama variata de cosmetice auto.
Pentru a va imbunatati confortul in masina al carui proprietar sunteti puteti sa va cumparati accesorii auto, cum ar fi un DVD player sau pentru calatorii mai lungi, deci mai obositoare sau pentru deplasari cu copii puteti sa va cumparati un televizor portabil. Daca nu va doriti sa pierdeti timpul intr-un magazin auto din orasul dumneavoastra puteti sa intrati intr-unul chiar de la dumneavoastra de acasa. Puteti accesa cu incredere magazinul virtual cu piese auto MotorCarsauto deoarece aici veti gasi numai produse de calitate si la preturi foarte accesibile pentru orice buzunar. Daca sunteti fermier atunci MotorCarsauto este numai bun si pentru dumneavoastra! De aici va puteti achizitiona piese agricole si astfel veti economisi sume considerabile de bani si nu veti pierde atat de mult timp la cumparaturi!
Alegeti intelept atunci cand vine vorba de siguranta si intretinerea masinii dumneavoastra!

Fie...

 ‘Se anunţă epoca monarhiilor.’ E teza lui S., ca de altfel şi a lui Zizek, că, destul de curând, Capitalul ne va răscumpăra spre modalităţile cele mai eficiente ale realului, către primul regim autoritarist (dispensat de democraţie în faza globală), că ‘berlusconizarea’ politică a Europei, evacuarea gravităţii, intrarea clovnilor simili-autoritari în polis, reprezintă debutul unei epoci a improvizaţiei sau a reuşitei autoritare – ‘monarhice’ – sprijinită în fundal de fluxul global al capitalului. Acesta e orizontul imediat sau mediu, în care structurile de gândire formale şi procesuale nu vor mai folosi la nimic, reduse la marginalitate şi recluziune, la retragerea activă în aşteptare şi pregătirea ripostei sau a timpului ripostei (ceea ce s-ar putea numi structuri de refugiu). Atomizarea, triumful general al singurătăţii o anunţau şi vor sfârşi, poate, prin a o justifica. Ipoteza dialecticii economice pozitive şi a orizontului general linear a fost nefericită – ne aşteaptă nori negri, lungi sincope, în esenţă radicale şi mai violente ca niciodată, fiindcă depăşesc statul şi pretind coagularea unei riposte universale, poate chiar schimbarea subiectului. Ameninţările istorice sau metaistorice, de până acum, puteau fi întâmpinate din orizontul realului şi ţineau de real (moralismul tautologic, răspunsul istoric la istorie, mica agitaţie angajantă în incurabil, etern petitio principii, al lui B.-H. Lévy etc.); în definitiv fusese o lume simplă, cu răspunsuri care păreau posibile; nu mai e cazul. Altfel spus, nu cred că ceva mai radical şi mai adânc ne-a ameninţat vreodată.

Scopul vieţii e fericirea.

Le-am auzit rostite de oameni hiperinteligenţi, în diverse împrejurări, pe amândouă: ‘Oamenii cei mai inteligenţi au fost atei sau agnostici’, precum şi ‘Oamenii cei mai inteligenţi (cu nuanţa: printre cei mai inteligenţi din lume) au fost religioşi’. E cam aiuritoare această alăturare, precum şi voinţa de a o face. Abstrăgând însă de la amalgam şi absurditatea argumentaţiei, se pot totuşi face rapid două observaţii.
       Prima observaţie e că toţi oamenii stupizi sunt naţionalişti. A doua observaţie e că toţi oamenii stupizi sunt religioşi.
       Prima nu implică evident că toţi naţionaliştii sunt stupizi; a doua, că toţi religioşii sunt deopotrivă. E bine să faci uneori precizări simple.
       Evidenţa observaţiilor rămâne totuşi. Pentru a fi naţionalist sau religios nu ţi se pretinde vreun efort de judecată, ci aderenţă emoţională.
       Sunt constatări la îndemână. Ţi le poate furniza oricând o statistică sau un prieten psihiatru, dintre cazurile de debilitate sau retard mintal întâlnite într-o viaţă, proporţia e de fiecare dată aceeaşi, stupefiantă – sută la sută mistică. În fond, am foarte puţin în vedere prin stupiditate condiţia patologică, nefericită, a debilităţii de judecată. Poate fi doar abrutizarea inevitabilă a mediului, pot fi amândouă. Ce e sigur e că, dacă găseşti totdeauna printre credincioşi şi naţionalişti spirite cu totul strălucite, printre stupizi vei găsi numai naţionalişti şi credincioşi.
       Lucru doar în aparenţă curios, cu explicaţii dezolant de simple. E dorinţa de a nu ieşi din primul cerc identitar, cel care cuprinde: mama, familia, limba, teritoriul, credinţa – în sfârşit, ‘travail, famille, patrie’. Un fel de a nu ieşi de sub streaşina casei. Valori de siguranţă strictă, pre-reflexive, pe care le-ai moştenit pentru că ai venit pe lume, valori de aderenţă primă. Pentru ateism sau cosmopolitism, raporturi bizare cu realul şi ideile, e nevoie de un pas mai departe.
       E totuşi frapant că e imposibil să găseşti un ateu complet stupid – cel puţin în sensul patologiei. Pentru a aborda zona, pare să fie nevoie de o minimă reflecţie, de o gândire a întregului, de o punere în oglindă, de interogaţii de ordin general, inevitabil corozive şi sinucigaşe. A gândi pe cont propriu problema religiosului e un mod de a-ţi tăia craca de sub picioare, pe care abrutizaţii au deosebita abilitate instinctuală de a-l evita.
       Trebuie admis că e pur şi simplu mai confortabil sub streaşină.
       Balanţa nu e deci foarte dreaptă, şi măsura nu e echivalentă. Aş fi mai precaut cu  afirmaţiile de tip general în materie. Precum şi cu cele care trec cu vederea reversul, nefericirea masivă a ateilor, scepticilor, agnosticilor, pe care încearcă să şi-o ascundă cu eforturi supraomeneşti inventând structuri de sens – aceşti oameni complet şi definitiv striviţi. Pentru că n-am auzit des spunându-se că scopul vieţii e înţelegerea, dar auzim constant că scopul vieţii e fericirea.