Cei mai multi oameni isi traiesc viata la voia intamplarii, dar sunt atat de putini care au puterea sa decida ce se va intampla cu viata lor. Imi doresc sa fac parte din cea de-a doua categorie.
Daca se intampla sa mergi cu mijoacele de transport in comun la orele de varf, stai ca o sardina. Nu ai loc nici macar sa intorci capul. Majoritatea oamenilor merg sau se intorc de la munca. Intotdeauna am urat monotonia si rutina. Mi-a fost frica sa ajung in stadiul in care sa fiu nevoita sa merg 8 ore pe zi la munca, dupa care sa vin acasa, sa stau putin in fata televizorului, sa mananc cate ceva si apoi sa merg la culcare. A doua zi, aceeasi rutina. Peste un an, nimic nu s-a schimbat.
De aceea iubesc fotografia, scrisul si cititul. Pe langa sport si editare, reprezinta pasiunile mele. De ce? Simplu. Atunci cand citesc carti, ma pun in pielea personajului, pentru cateva ore traiesc ca el, gandesc ca el. La fel se intampla si in cazul scrisului...incerc sa ma transpun sau sa devin eu insumi mai transparenta. Imi place sa imi asez gandurile pe hartie, pentru ca atunci le vad mai clar. Prin urmare, am o putere de decizie mai mare asupra a ceea ce se intampla in viata mea. Fotografia imi da libertate mare se exprimare si mereu aduce ceva nou, fie ca este vorba despre un peisaj, despre o mireasa sau un bebelus.
Sunt inca la inceput de drum, dar doresc ca in viata mea niciodata sa nu existe rutina. Daca se va intampla acest lucru, dorinta mea este sa iubesc ceea ce fac, astfel incat sa ajung sa iubesc rutina. Totul se reduce la a lucra cu placere, pentru ca atunci productivitatea este maxima. Tatal meu mereu a urat munca pe care a fost nevoit sa o faca, de aceea niciodata nu a dat 100% si nu a excelat in domeniul sau. Mereu m-a indemnat sa fac ce imi place, indiferent de domeniul ales. Si ma bucur ca fac! Fotografiez, citesc, scriu, editez...
Daca se intampla sa mergi cu mijoacele de transport in comun la orele de varf, stai ca o sardina. Nu ai loc nici macar sa intorci capul. Majoritatea oamenilor merg sau se intorc de la munca. Intotdeauna am urat monotonia si rutina. Mi-a fost frica sa ajung in stadiul in care sa fiu nevoita sa merg 8 ore pe zi la munca, dupa care sa vin acasa, sa stau putin in fata televizorului, sa mananc cate ceva si apoi sa merg la culcare. A doua zi, aceeasi rutina. Peste un an, nimic nu s-a schimbat.
De aceea iubesc fotografia, scrisul si cititul. Pe langa sport si editare, reprezinta pasiunile mele. De ce? Simplu. Atunci cand citesc carti, ma pun in pielea personajului, pentru cateva ore traiesc ca el, gandesc ca el. La fel se intampla si in cazul scrisului...incerc sa ma transpun sau sa devin eu insumi mai transparenta. Imi place sa imi asez gandurile pe hartie, pentru ca atunci le vad mai clar. Prin urmare, am o putere de decizie mai mare asupra a ceea ce se intampla in viata mea. Fotografia imi da libertate mare se exprimare si mereu aduce ceva nou, fie ca este vorba despre un peisaj, despre o mireasa sau un bebelus.
Sunt inca la inceput de drum, dar doresc ca in viata mea niciodata sa nu existe rutina. Daca se va intampla acest lucru, dorinta mea este sa iubesc ceea ce fac, astfel incat sa ajung sa iubesc rutina. Totul se reduce la a lucra cu placere, pentru ca atunci productivitatea este maxima. Tatal meu mereu a urat munca pe care a fost nevoit sa o faca, de aceea niciodata nu a dat 100% si nu a excelat in domeniul sau. Mereu m-a indemnat sa fac ce imi place, indiferent de domeniul ales. Si ma bucur ca fac! Fotografiez, citesc, scriu, editez...